N\u0103scut \u00een 26 octombrie 1624, de p\u0103rin\u021bii Leontari \u0219i Misira, cu r\u0103d\u0103cini \u00een Transilvania, c\u0103lug\u0103rit la M\u0103n\u0103stirea Probota, devenit Episcop de Hu\u0219i \u00een 1658, \u00a0apoi Episcop de Roman \u00een 1660, iar din 1671 Mitropolit al Moldovei, p\u00e2n\u0103 \u00een 1686, cu o \u00eentrerupere, re\u021binut \u00een Polonia din 1686 p\u00e2n\u0103 \u00een 1693, Sf\u00e2ntul Mitropolit Dosoftei a fost un om al lui Dumnezeu, uneori aflat \u00eenaintea timpului s\u0103u, din punct de vedere omenesc, care a lucrat, cu smerenie, pricepere \u0219i osteneal\u0103, \u00een via lui Dumnezeu din Moldova, din neamul rom\u00e2nesc, dar \u0219i, \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura dogmatic\u0103, \u00een Biserica Universal\u0103.<\/p>\n
\n
Situa\u021bia interna\u021bional\u0103<\/strong><\/p>\n Av\u00e2nd o \u00eenalt\u0103 pozi\u021bie bisericeasc\u0103 \u0219i fiind \u00een contact continuu cu elita politic\u0103 a Moldovei, dar \u0219i a \u021b\u0103rilor vecine, pentru a \u00een\u021belege g\u00e2ndirea \u0219i demersurile sale, \u00eent\u00e2i este nevoie s\u0103 prezent\u0103m pe scurt ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een aceasta parte a Europei \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVII-lea.<\/p>\n Imperiul Otoman, care domina cu putere \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova, schimb\u00e2nd aici domnitorii rapid, se afl\u0103 \u00een epoca sa de maxim\u0103 expansiune \u00een Europa. \u00cen 1683, turcii au ajuns la Viena \u0219i, dup\u0103 un asediu de dou\u0103 luni, prin efortul direct al regelui polonez Jan III Sobieski, dar \u0219i prin lipsa de combativitate a corpurilor de armat\u0103 rom\u00e2ne\u0219ti pe care le aveau, sunt \u00eenfr\u00e2n\u021bi. Consecin\u021ba \u00eenfr\u00e2ngerii a fost c\u0103, dup\u0103 300 de ani de regres, Imperiul Roman de na\u021biune german\u0103, condus de habsburgi, preia ini\u021biativa \u00een lupta pentru teritorii cu Imperiul Otoman.<\/p>\n La \u00eenceputul secolului urm\u0103tor, turcii vor pune pe tronul Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti domnitori din Fanar, ca semn al lipsei de \u00eencredere \u0219i al puterii de dominare asupra celor dou\u0103 principate, \u0219i vor ajunge st\u0103p\u00e2nii direc\u021bi ai cet\u0103\u021bii Hotin, \u00eentre 1711 \u0219i 1812.<\/p>\n Biserice\u0219te, \u00een Europa Occidental\u0103, reforma d\u0103duse na\u0219tere confesiunilor protestante, iar contrareforma \u00eencerca s\u0103 rec\u00e2\u0219tige teren, inclusiv prin extinderea catolicismului spre est, prin unia\u021bie.<\/p>\n \n Contribu\u021bie la dezvoltarea limbii rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n Sf\u00e2ntul Mitropolit Dosoftei este cunoscut \u00een cultura \u0219i civiliza\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 prin contribu\u021bia sa la dezvoltarea limbii rom\u00e2ne. \u00cen particular, despre locul s\u0103u \u00een poezia rom\u00e2n\u0103, implicit \u00een procesul istoric al form\u0103rii limbii rom\u00e2ne culte, cea mai potrivit\u0103 caracterizare este a profesorului Eugen Munteanu, care \u00eel consider\u0103 \u201eprimul \u0219i cel mai mare poet rom\u00e2n de p\u00e2n\u0103 la Eminescu\u201d[1]<\/a>.<\/p>\n Impactul imediat \u00een cultura popular\u0103 \u0219i \u00een limb\u0103 a fost determinat de apari\u021bia primei sale tip\u0103rituri, Psaltirea \u00een versuri<\/em>[2]<\/a>, \u00een 1673. Ca \u0219i celelalte c\u0103r\u021bi ale sale, aceasta a circulat \u00een tot spa\u021biul rom\u00e2nesc \u0219i, \u00een plus, a p\u0103truns foarte mult \u00een crea\u021bia popular\u0103, c\u00e2ntecele de stea \u0219i colindele, cu r\u0103d\u0103cini p\u0103g\u00e2ne, prelu\u00e2nd multe fragmente de psalmi. \u00cen Psaltirea \u00een versuri a preluat limba popular\u0103, dar, ca orice scriitor, a rafinat-o \u0219i a \u00eembog\u0103\u021bit-o[3]<\/a>.<\/p>\n \n Introducerea limbii rom\u00e2ne \u00een cult<\/strong><\/p>\n Prezen\u021ba limbii rom\u00e2ne \u00een cult, pe c\u00e2t ni se pare ast\u0103zi de fireasc\u0103, pe at\u00e2t era de dificil de realizat \u00een trecut, din dou\u0103 motive.<\/p>\n Primul este c\u0103 trecerea de la limbile considerate sfinte, greaca, latina \u0219i slava, la limbile na\u021bionale a fost un proces care nici ast\u0103zi nu este \u00eencheiat \u00een unele Biserici Ortodoxe.<\/p>\n Este adev\u0103rat c\u0103 Sf\u00e2ntul Dosoftei nu a fost primul care a tip\u0103rit c\u0103r\u021bi de cult \u00een limba rom\u00e2n\u0103, nici \u00een Moldova \u2013 aici a fost Sf. Mitropolit Varlaam \u2013, nici \u00een general \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc \u2013 meritul este al diaconului Coresi, cu 100 de ani \u00eenainte. Lucr\u0103rile diaconului Coresi \u0219i ale Sf. Mitropolit Varlaam nu deveniser\u0103 \u00eens\u0103 normative \u0219i puteau r\u0103m\u00e2ne ni\u0219te \u00eenceputuri necontinuate sau cu o continuare am\u00e2nat\u0103 timp de secole.<\/p>\n Actualizarea limbajului a fost dificil de \u00eenf\u0103ptuit \u0219i \u00een alte Biserici. C\u00e2nd Patriarhul Nikon (1652\u20131658), \u00een Rusia, a supervizat \u0219i realizat revizuirea textele liturgice slavone dup\u0103 textele grece\u0219ti, a urmat schisma rascolnicilor. \u00cen Biserica Greac\u0103, pentru prima dat\u0103 ieromonahul Maxim Kalliopolites traduce \u00een 1638 \u00een neogreac\u0103 Noul Testament, iar lucrarea lui a fost condamnat\u0103 de trei Sinoade grece\u0219ti, iar o versiune tip\u0103rit\u0103 \u00een 1703, a fost ars\u0103[4]<\/a>.<\/p>\n \u00cen plus, trecerea la limba rom\u00e2n\u0103 era realizat\u0103 \u0219i promovat\u0103 de confesiunile protestante \u0219i era u\u0219or de f\u0103cut o asociere cu ele pentru cei care sus\u021bineau trecerea. \u00cen 1544, la Sibiu, fusese tip\u0103rit Catehismul rom\u00e2nesc<\/em> luteran \u2013 prima carte tip\u0103rit\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103[5]<\/a>. Diaconul Coresi tip\u0103rise texte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u0219i de slujb\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te, unele curat ortodoxe, altele (Catehismul<\/em>, Liturghierul<\/em>, Evanghelia cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi<\/em>, Molitvelnic<\/em>) la ini\u021biativa unor clerici protestan\u021bi sau cu mari influen\u021be protestante.<\/p>\n De la Liturghierul<\/em> tip\u0103rit de diaconul Coresi \u00een 1570 au trebuit s\u0103 treac\u0103 109 ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Sf\u00e2ntul Dosoftei a tip\u0103rit Dumnez\u0103iasca Liturghie<\/em>[6]<\/a>, \u00een 1679 (a urmat a doua edi\u021bie, \u00eembog\u0103\u021bit\u0103, \u00een 1683). Liturghierul lui Coresi avea doar Liturghia Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur, acum Sf. Dosoftei le tip\u0103re\u0219te pe toate trei \u0219i adaug\u0103 mai multe rug\u0103ciuni[7]<\/a>. \u00cen titlul extins al c\u0103r\u021bii, el arat\u0103 \u021binta sa: Dumnez\u0103iasca Liturghie, acmu \u00eent\u0103i tip\u0103rit\u0103 rum\u00e2ne\u0219te, cu mult\u0103 os\u00e2rdie, s\u0103-n-\u021b\u0103leag\u0103 to\u021b sp\u0103senia lui Dumnez\u0103u cu \u00eentreg \u00een\u021b\u0103les<\/em>.<\/p>\n A circulat \u00een tot spa\u021biul rom\u00e2nesc \u0219i a fost primul Liturghier tip\u0103rit \u00een limba rom\u00e2n\u0103 asumat de un ierarh ortodox.<\/p>\n \u00cen prima edi\u021bie, \u00een prefa\u021b\u0103, citeaz\u0103 r\u0103spunsul Patriarhului Antiohiei Teodor Balsamon la \u00eentrebarea Patriarhului Alexandriei Marcu despre obligativitatea limbii grece\u0219ti: \u201eDeci cei ce s\u00eent cu adev\u0103rat ortodoc\u0219i, \u0219i dac\u0103 vor fi cu totul nep\u0103rtinitori (n.n. nep\u0103rta\u0219i, necunosc\u0103tori) limbii grece\u0219ti, pre limba sa slujeasc\u0103 sv\u00e2nta Liturghie\u201d.<\/p>\n Importan\u021ba celor dou\u0103 edi\u021bii a fost m\u0103rit\u0103 de faptul c\u0103 Sf. Mitropolitul Antim Ivireanul al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti a f\u0103cut corecturi \u0219i a tip\u0103rit dou\u0103 edi\u021bii, \u00een 1708 \u0219i 1713, care au r\u0103mas baza Liturghierelor p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n \n La fel de greu a fost \u0219i cu celelalte c\u0103r\u021bi de cult. Dup\u0103 prima traducere tip\u0103rit\u0103 a Psaltirii <\/em>\u00een rom\u00e2n\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 de diaconul Coresi, \u00een 1570; a doua tip\u0103rire a fost \u00een 1651, cu purtarea de grij\u0103 a Sf. Mitropolit Simion \u0218tefan, traducerea fiind f\u0103cut\u0103 de un grup de c\u0103rturari din jurul lui; \u00een 1680, Sf. Dosoftei a publicat varianta tradus\u0103 de el, Psaltirea de-n\u021b\u0103les<\/em>[8]<\/a>. \u00cen prefa\u021b\u0103, el scrie: \u201e<\/em>Gr\u0103dina \u00eencuiat\u0103 \u0219i f\u00eent\u00eena pecetluit\u0103, de d\u00eensele de-am\u00eendoa\u0103 ce folosu-i?\u201d, cit\u00e2ndu-l apoi pe Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u201emai voia mi-i cinci cuvinte cu mintea mea s\u0103 gr\u0103iesc, ca \u0219i pre al\u021bii s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b, dec\u00eet dzeace mii de cuvinte \u00eentr-alt\u0103 limb\u0103\u201d, iar mai departe adaug\u0103: \u201epentr-aceaia [\u2026] cu c\u00eet ne-au fost putearea \u00een\u021b\u0103lesului am silit \u0219i am scos pre \u00een\u021b\u0103les rum\u0103nesc aceast\u0103 svint\u0103 carte Psaltirea\u201d.<\/p>\n Ea a fost folosit\u0103 de alc\u0103tuitorii Bibliei de la Bucure\u0219ti, din 1688.<\/p>\n De la Molitvenicul <\/em>tip\u0103rit \u00eent\u00e2i de diaconul Coresi, care de\u0219i se numea a\u0219a nu era practic un Molitfelnic ortodox, tot peste mai bine de o sut\u0103 de ani a ap\u0103rut o a doua tip\u0103rire \u00een rom\u00e2n\u0103, de c\u0103tre Sf. Dosoftei \u2013 Molit\u0103vnic de-n\u021b\u0103les<\/em>[9]<\/a>, 1681. \u0218i textul lui a fost folosit de Sf. Antim Ivireanul \u0219i a contribuit la textul normativ p\u00e2n\u0103 azi al Molitfelnicului[10]<\/a>.<\/p>\n Prin \u00eentreaga sa oper\u0103 pe care a reu\u0219it s\u0103 o tip\u0103reasc\u0103 \u2013 la lucr\u0103rile de mai sus ad\u0103ug\u00e2ndu-se Via\u021ba \u0219i petrecerea sfin\u021bilor<\/em>[11]<\/a>, 1682-1686, Parimiile de preste an<\/em>[12]<\/a>, 1683 (care con\u021bin \u0219i elemente de Triod, Penticostar \u0219i Minei), \u0219i o parte din Octoih (despre care nu \u0219tim dac\u0103 a fost difuzat sau nu), practic Sf. Dosoftei a dat posibilitatea s\u0103v\u00e2r\u0219irii \u00eentregului cult \u00een rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n Greutatea de care am vorbit l-a f\u0103cut s\u0103 justifice la fiecare tip\u0103ritur\u0103 demersul s\u0103u. De exemplu, la sf\u00e2r\u0219itul Parimiarului<\/em> din coligatul 2505 aflat la M\u0103n\u0103stirea Putna, el pune un text \u00een limba greac\u0103 despre faptul \u201ec\u0103 nu iaste a opri a c\u00e2nta Liturghie rum\u0103ne\u0219te<\/em>\u201d.<\/p>\n \u00a0S\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 Sf. Varlaam, care a beneficiat de sprijinul lui Vasile Lupu, tip\u0103rise \u00een 1643 Carte rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103<\/em>, \u00een care erau predici, dar nu text sacru. Desigur, fusese o treapt\u0103 important\u0103 \u0219i necesar\u0103, dar ea trebuia continuat\u0103.<\/p>\n Poate cel mai elocvent argument pentru dificultatea pe care \u0219i-a asumat-o este o observa\u021bie a Mitropolitului Teodosie al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, care tip\u0103re\u0219te \u00een 1680 un Liturghier<\/em> slavon; pune tipicul \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i scrie \u201eLiturghia tot\u0103 a o prepune pre limba noastr\u0103 \u0219i a o muta, nici am vrut, nice am cutezat\u201d[13]<\/a>.<\/p>\n \n Motiva\u021bia \u0219i programul Sf. Dosoftei au fost clare: toat\u0103 slujba din biseric\u0103 s\u0103 fie \u00een\u021beleas\u0103 de credincio\u0219i, pentru c\u0103 acesta le va fi de folos duhovnice\u0219te. At\u00e2t de mare era accentul pe \u00een\u021belegerea de c\u0103tre oameni a slujbelor, \u00eenc\u00e2t dou\u0103 dintre c\u0103r\u021bi au \u00een titlul specifica\u021bia \u201ede \u00een\u021beles\u201d \u2013 Psaltirea \u00een proz\u0103 \u0219i Molitfelnicul: Psaltirea de-n\u021b\u0103les<\/em>, Molit\u0103vnic de-n\u021b\u0103les<\/em>.<\/p>\n Traducerea av\u00e2nd ca scop folosul oamenilor, pentru aceasta era strict necesar s\u0103 nu fie alterat con\u021binutul transmis. \u00cen citatul din Patriarhul Teodor Balsamon se afl\u0103 men\u021bionat\u0103 \u0219i fidelitatea fa\u021b\u0103 de original: \u201eav\u00e2nd copii identice ale obi\u0219nuitelor sfinte rug\u0103ciuni, precum cele traduse din antologii bine alc\u0103tuite cu ajutorul textelor grece\u0219ti\u201d.<\/p>\n Unele dintre cuvintele introduse \u00een limb\u0103 \u00een cadrul traducerii au r\u0103mas. De la el avem \u00een rom\u00e2n\u0103 termenii: fiin\u021b\u0103, nefiin\u021b\u0103, fire, fiind, purcedere, ipostas, ipostasuri, creatur\u0103, figur\u0103, form\u0103, pre\u0219edin\u021bie. Altele nu au r\u0103mas; \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 arate propriet\u0103\u021bile ipostatice ale persoanelor Sfintei Treimi, el inventeaz\u0103 formula \u201eal s\u0103ului s\u0103u\u201d[14]<\/a>: \u201ecum are P\u0103rintele al s\u0103ul s\u0103u a na\u015fte pre Fiiul \u015fi a scoate Duhul Sv\u00eent, \u015fi cum are Fiiul al s\u0103ul s\u0103u a s\u0103 na\u015fte din P\u0103rintele, a\u015fea \u015fi Duhul Sv\u00e2nt are al s\u0103ul s\u0103u a purceade din P\u0103rintele \u015fi a s\u0103 odihni pre Fiiul. A\u015fea li-i os\u0103biciunea, numai cu c\u00eet s\u0103 os\u0103b\u0103sc al s\u0103urile persoanelor: P\u0103rintele are os\u0103biciune cu p\u0103rin\u0163iia \u015fi Fiiul cu fiiia \u015fi Duhul Sv\u00e2nt purceaderea. C\u0103 P\u0103rintele na\u015fte, Fiiul s\u0103 na\u015fte, Duhul purceade\u201d (Parimiile preste an<\/em>).<\/p>\n Astfel, printr-un efort uria\u0219 \u2013 la Psaltirea \u00een versuri \u0219tim c\u0103 a lucrat cinci ani, de exemplu \u2013, Sf. Dosoftei s-a f\u0103cut un p\u0103rinte mult-milostiv, lumin\u0103tor al poporului rom\u00e2n \u00eentru Hristos.<\/p>\n \n Apologet ortodox<\/strong><\/p>\n Dimensiunea de mare apologet a Sf. Dosoftei s-a v\u0103zut mai ales \u00een activitatea sa din Polonia[15]<\/a>. Aici a intrat cu toat\u0103 erudi\u021bia patristic\u0103, cu toat\u0103 capacitatea de traduc\u0103tor \u0219i cu toat\u0103 autoritatea teologic\u0103 care i se recuno\u0219tea de c\u0103tre teologii de la Kiev \u0219i de cei de la Moscova \u00een disputa acestora privind prefacerea \u2013 cei de la Kiev fiind influen\u021ba\u021bi de apropierea de spa\u021biul catolic.<\/p>\n A tradus din greac\u0103 \u00een slavon\u0103 fragmente din Dogmatica<\/em> Sf. Ioan Damaschin, 12 scrisori al Sf. Ignatie Teoforul (7 autentice, 5 neautentice), Istoria bisericeasc\u0103 \u0219i privire mistic\u0103<\/em> a Sf. Gherman al Constantinopolului, o t\u00e2lcuire a Sfintei Liturghii, Dialog \u00eempotriva ereziilor \u0219i despre credin\u021ba noastr\u0103<\/em> a Sf. Simeon al Tesalonicului, M\u0103rg\u0103ritare<\/em>, 40 de cuv\u00e2nt\u0103ri \u2013 \u00a034 ale Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur, 2 ale Sf. Efrem Sirul \u0219i 4 ale altor sfin\u021bi, Constitu\u021biile Apostolice<\/em> \u0219i a realizat o antologie de texte patristice \u0219i liturgice Despre prefacerea Sfintelor Daruri<\/em>. \u00cendeosebi aceast\u0103 ultim\u0103 culegere a avut un mare impact \u00een dezbatere.<\/p>\n \n O via\u021b\u0103 duhovniceasc\u0103, \u00eenchinat\u0103 lui Dumnezeu \u0219i semenilor<\/strong><\/p>\n Ne putem \u00eentreba: cum de a avut Sf. Dosoftei at\u00e2ta hot\u0103r\u00e2re \u0219i at\u00e2t curaj s\u0103 fac\u0103 trecerea la limba rom\u00e2n\u0103? Cum a \u0219tiut s\u0103 uneasc\u0103 binele din tradi\u021bia ortodox\u0103 \u2013 adev\u0103rul con\u021binutului \u2013 cu binele formei \u2013 traducerea \u00een limba \u00een\u021beleas\u0103 de comunitate, urm\u00e2nd dezvoltarea din Occident, din confesiunile protestante apusene? Cum a avut puterea duhovniceasc\u0103 s\u0103 implementeze aceast\u0103 schimbare uria\u0219\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 apar\u0103 contest\u0103ri \u00een r\u00e2ndul clericilor, monahilor, laicilor? Chiar dac\u0103 schimbarea nu s-a definitivat \u00een vremea lui, ci va mai trece mai mult de jum\u0103tate de secol p\u00e2n\u0103 s\u0103 fie definitiv\u0103, contribu\u021bia sa a fost decisiv\u0103.<\/p>\n R\u0103spunsul este \u00een propria sa via\u021b\u0103 duhovniceasc\u0103, prin care a cunoscut \u0219i a \u00eemplinit voia lui Dumnezeu.<\/p>\n Ceea ce a tradus a tr\u0103it \u00een sufletul s\u0103u. Iat\u0103 cum descrie motiva\u021bia transpunerii Psaltirii \u00een versuri: \u201ePentr-aceea ni s-au p\u0103rut smereniii noastre a hi de treab\u0103 \u0219i de folos de sp\u0103senie (n.n. m\u00e2ntuire) t\u00e2lcovania ace\u0219tii svinte c\u0103r\u021b a Sv\u00e2ntului proroc David, carea este plin\u0103 de rug\u0103 \u0219i plin\u0103 de tainele cele mari a lui Dumnez\u0103u. Pentr-aceea, cu mult trud\u0103 \u0219i vreme \u00eendelungat\u0103, precum am putut mai frumos, am t\u00e2lcuit \u0219-am scris precum au vrut Dumnez\u0103u, s\u0103 poat\u0103 trage hirea omului c\u0103tr\u0103 cetitul ei\u201d.<\/p>\n Ion Neculce, \u00een portretul pe care i-l face, surprinde erudi\u021bia \u0219i via\u021ba duhovniceasc\u0103, inclusiv cununa virtu\u021bilor, smerenia, neasemuite, \u0219i faptul c\u0103 socotit sf\u00e2nt de c\u0103tre contemporani:<\/p>\n \u201eAcestu Dosofteiu mitropolit nu era om prostu de felul lui. \u0218i era neam de mazil; pr\u00e8 \u00eenv\u0103\u021bat, multe limbi \u0219ti\u00e8: eline\u0219te, l\u0103tine\u0219te, slovene\u0219te \u0219i alt\u0103 ad\u00eenc\u0103 carte \u0219i-nv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, deplin c\u0103lug\u0103r \u0219i cucernic, \u0219i bl\u00eend ca un miel. \u00cen \u021bara noastr\u0103 pe-ceasta vreme nu este om ca acela.<\/p>\n Dup\u0103 ce l-au dus la Jolfa, \u00eel pun\u00e8 craiul Sobe\u021bchie de s-\u00eembr\u0103ca cu hainele cele scumpe \u0219i odoar\u0103le mitropoliei \u021b\u0103r\u00eei noastre, de f\u0103c\u00e8 liturghii la dzile mari \u0219i iordan la Boboteadz\u0103, dup-obiceiul \u021b\u0103r\u00eei noastre, de s\u0103 mira craiul \u0219i to\u021bi domnii le\u0219e\u0219ti \u0219i l\u0103uda de frumoas\u0103 \u021b\u0103r\u0103monia ce are beserica \u021b\u0103r\u00eei noastre.<\/p>\n Cantimir-vod\u0103 s\u0103 m\u00eeniese pe-cel mitropolit \u0219i-i f\u0103cus\u0103 afuris\u0103nie de la patriarhi. Dar nemic de d\u00eensul nu s-au atinsu, c\u0103 dzic oamenii c\u0103-i sf\u00eent, iar de Cantimir vod\u0103 s-au atinsu, c\u0103 l-au g\u0103sit legat. Ce nu s\u0103 \u0219tie, dintr-acee pricin\u0103 au dintr-alte\u201d. (Letopise\u021bul \u021a\u0103rii Moldovei<\/em>, cap. XI)<\/p>\n \n Cununa m\u0103rturisirii \u00een Polonia<\/strong><\/p>\n Vorbind despre via\u021ba sa duhovniceasc\u0103, \u00eencununarea ei a fost sacrificiul tr\u0103irii \u00een Polonia, \u00een ultimii ani ai vie\u021bii.<\/p>\n Istoricii au citit documentele \u0219i au dat diferite interpret\u0103ri la ac\u021biunile care au dus la vie\u021buirea \u00een Polonia \u0219i la statutul s\u0103u de acolo.<\/p>\n \u00cen continuare, f\u0103r\u0103 a face un studiu istoric, voi prezenta elementele care consider c\u0103 puncteaz\u0103 faptele \u0219i g\u00e2ndirea sa \u0219i voi cita c\u00e2teva texte contemporane lui, pe care le consider a ilustra fa\u021betele adev\u0103rului situa\u021biei \u00een care s-a aflat.<\/p>\n \u00cen 1686, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00eempiedice s\u0103 fie luate moa\u0219tele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava \u0219i odoarele \u0219i arhiva Mitropoliei de c\u0103tre regele polon Jan III Sobieski, a for\u021bat gesturile de protest \u0219i de \u00eempotrivire p\u00e2n\u0103 a fost luat \u0219i a plecat cu moa\u0219tele, scopul fiind s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eenapoi cu ele sau s\u0103 dea \u0219anse maxime aducerii \u00eenapoi a moa\u0219telor \u0219i a propriet\u0103\u021bilor Mitropoliei \u0219i m\u0103n\u0103stirilor. \u00cen Polonia, a stat \u00eentr-o pozi\u021bie considerat\u0103 de al\u021bii ambigu\u0103, \u00een care nu acuza regele Poloniei c\u0103 a luat moa\u0219tele ca prad\u0103 de r\u0103zboi (ceea ce ar fi f\u0103cut ca ele s\u0103 fie considerate \u00een mod legitim ca apar\u021bin\u00e2nd Poloniei), nu cerea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 singur (ceea ce ar fi \u00eensemnat o acceptare din partea sa a r\u0103m\u00e2nerii acolo a moa\u0219telor, odoarelor \u0219i arhivei), ci \u00eei cerea mereu s\u0103 \u00eei dea drumul \u00een Moldova cu moa\u0219tele \u2013 niciodat\u0103 f\u0103r\u0103 moa\u0219te.<\/p>\n Despre faptul c\u0103 regele polon a luat moa\u0219tele \u0219i odoarele f\u0103r\u0103 voia Sf. Dosoftei, este elocvent\u0103 m\u0103rturia lui Dimitrie Cantemir. Acesta, \u00een biografia tat\u0103lui s\u0103u, Vita Constantini Cantemyrii<\/em>, care \u00eei fusese potrivnic Sf. Dosoftei, scrie: \u201eAu pr\u0103dat le\u0219ii \u0219i sfintele vase, ba \u0219i moa\u0219tele sf\u00e2ntului Ion Nou – \u00eempreun\u0103 cu mul\u021bime de nestemate \u0219i de alte odoare de argint \u0219i de aur – le-a luat cu sine, iar pe \u00eensu\u0219i mitropolitul, care probozea (n.n. certa, mustra) \u00een gura mare nelegiuirea osta\u0219ilor, rug\u00e2ndu-se de \u00eendurare, a poruncit s\u0103-l ia cu d\u00e2n\u0219ii \u00een robie\u201d.<\/p>\n Inten\u021bia sa \u0219i grija concret\u0103 pentru a \u00eencepe procesul de \u00eentoarcere a celor r\u0103pite sunt manifestate din primul act dup\u0103 ajungerea \u00een Polonia. Ajuns la Stryj, unde regele polon \u00eei stabile\u0219te domiciliul, Sf. Dosoftei a f\u0103cut un inventar am\u0103nun\u021bit a tot ce fusese luat din Moldova de rege. La sf\u00e2r\u0219it, scrie testamentar: ,,\u0218i eu Dosoftei Mitropolit al Moldovei, dac\u0103 voi putea duce \u00eenapoi \u00een Moldova aceste obiecte atunci bine, dac\u0103 \u00eens\u0103 a\u0219 muri, atunci domnii Moldovii vor trebui s\u0103 vie \u0219i s\u0103 primeasc\u0103 toate dup\u0103 acest izvod scris. Spre \u00eencredin\u021bare m-am subscris cu m\u00e2na proprie \u0219i am \u00eentip\u0103rit pecetea\u201d.<\/p>\n Pentru repetatele cereri c\u0103tre regele polon s\u0103 \u00eel lase s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Moldova cu moa\u0219tele, iat\u0103 o m\u0103rturie din 1692, din Zolkiew, c\u00e2nd Sf. Dosoftei scrie despre una dintre \u00eencerc\u0103rile de a-l convinge pe rege: \u201eAdec\u0103 t\u00e2mpl\u00e2ndu-ne Noi \u00een strein\u0103tate opri\u021bi, ast\u0103zi sunt \u0219eapte ani trecu\u021bi preste Noi de-am venit \u00een Jelkova s\u0103 m\u0103 rog prealuminatei Cr\u0103ii ca s\u0103 milostiveasc\u0103 s\u0103-mi pr\u0103zvoleasc\u0103 s\u0103 m\u0103 duc cu Sf\u00e2ntul \u00een \u021bar\u0103-mi de unde iaste, s\u0103 mor \u0219i eu \u00een \u021bar\u0103 la postrigul meu\u201d[16]<\/a>.<\/p>\n Despre tr\u0103irea \u00een Polonia, sim\u021birea sa era urm\u0103toarea: \u201e\u00een ora\u0219ul Stryj, fiind \u00een lung\u0103 r\u0103bdare \u0219i dep\u0103rtat\u0103 str\u0103in\u0103tate unde tr\u0103iesc smerit pentru p\u0103catele mele\u201d; \u201eg\u00e2ndindu-m\u0103 eu p\u0103c\u0103tosul la prigonirea de acum\u201d. Un nepot al s\u0103u, cleric, scria: \u201ep\u0103m\u00e2ntul Moldovei [\u2026] care este pustiit de regele Sobieski, ce ne-a luat moa\u0219tele Sf. Ioan cel Nou din Suceava \u0219i pe mitropolitul, unchiul meu Dosoftei, mi l-au luat prizonier, pe care l-a aruncat \u00een temni\u021b\u0103 \u0219i s-a stins \u00een acea suferin\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n Men\u021bion\u0103m c\u0103 el a riscat \u0219i din punct de vedere duhovnicesc, ajung\u00e2nd s\u0103 fie caterisit pentru c\u0103 nu se \u00eentorcea \u00een Moldova.<\/p>\n Astfel, la intersec\u021bia dintre responsabilitatea sa pentru moa\u0219te, odoare \u0219i arhiv\u0103, actul de rapt al regelui polon \u0219i incapacitatea domnilor Moldovei de a aduce cele r\u0103pite \u00eenapoi, el a ales s\u0103 se sacrifice pe sine, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la moarte l\u00e2ng\u0103 cele r\u0103pite.<\/p>\n A trecut la cele ve\u0219nice \u00een 13 decembrie 1693, iar morm\u00e2ntul s\u0103u este deocamdat\u0103 pierdut sub str\u0103zile ora\u0219ului Nestorov (numele de azi al Zolkiewului), \u00een Ucraina.<\/p>\n \n C\u00e2teva elemente ale importan\u021bei pentru locurile natale \u2013 ast\u0103zi Arhiepiscopia Sucevei \u0219i R\u0103d\u0103u\u021bilor<\/strong><\/p>\n Sf. Dosoftei a avut o leg\u0103tur\u0103 profund\u0103 cu Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Am putea spune c\u0103 nu putea concepe ca via\u021ba sa s\u0103 se desf\u0103\u0219oare f\u0103r\u0103 acesta \u0219i f\u0103r\u0103 ocrotirea lui asupra Moldovei.<\/p>\n La finalul Poemului cronologic al domnilor Moldovei<\/em>, \u00eensemnat \u00een ultima sa variant\u0103 pe un exemplar al Bibliei de la Bucure\u0219ti, \u00een 1689, el scrie:<\/p>\n ,,S\u0103 se-ntoarc\u0103 \u0219i sv\u00e2ntul la a sa mo\u0219ie,<\/p>\n La odihn\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103, la mitropolie.\u201d<\/p>\n \u00cen urm\u0103toarele versuri se adreseaz\u0103 cu cinstindu-i pe regelui Poloniei \u0219i pe voievodul Constantin Cantemir \u0219i \u00eendemn\u00e2ndu-i s\u0103 rezolve problema \u00eenapoierii moa\u0219telor \u0219i \u00eencheie astfel:<\/p>\n \u201eD\u0103-le Dumendz\u0103u svinte, Sv\u00e2ntul s\u0103 le vie<\/p>\n \u00cen \u021bar\u0103, \u00een Moldova, si cu bucurie,<\/p>\n Ca-n dzile b\u0103tr\u00e2ne, \u0219i f\u0103r\u0103 z\u0103bav\u0103,<\/p>\n N-s v\u00e2nta mitropolie ce este-n Suceav\u0103.\u201d<\/p>\n \n El a e\u0219uat \u00een a reu\u0219i s\u0103 se \u00eenapoieze \u00een Moldova cu moa\u0219tele Sf. Ioan, \u00eens\u0103 prin sacrificiul s\u0103u de a sta al\u0103turi de ele \u0219i prin tenacitatea sa, cer\u00e2nd mereu regelui \u0219i scriind continuu la demnitari de stat \u0219i biserice\u0219ti, a reu\u0219it s\u0103 \u00eentip\u0103reasc\u0103 ad\u00e2nc \u00een con\u0219tiin\u021ba contemporanilor datoria \u00eentoarcerii moa\u0219telor \u0219i ace\u0219tia s\u0103 o transmit\u0103 urma\u0219ilor.<\/p>\n Cel mai probabil, s\u00e2mburele reu\u0219itei aducerii moa\u0219telor Sf. Ioan \u00eenapoi, \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, \u00een 1783, la Suceava, se datoreaz\u0103 Sf. Dosoftei. Pentru a \u00een\u021belege mai u\u0219or ce a \u00eensemnat prezen\u021ba sa al\u0103turi de moa\u0219te, s\u0103 ne g\u00e2ndim la soarta moa\u0219telor Sfintei Teodora, duse la Pecerska.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 caracterul s\u0103u de ctitor nou la M\u0103n\u0103stirea Probota, un alt element legat de o m\u0103n\u0103stire din Arhiepiscopia noastr\u0103 este faptul c\u0103 primul vie\u021buitor la Sih\u0103stria Putnei care a ridicat aici o biseric\u0103, Laz\u0103r, a fost un ucenic al Sf. Dosoftei; mersese cu el \u00een Polonia \u0219i dup\u0103 moartea acestuia revenise \u00een Moldova \u2013\u00a0 \u00eentoarcerea la Putna poate fi un semn c\u0103 era de aici, dar aceasta este, acum, doar o presupunere.<\/p>\n \u00centre lucrurile \u00een care Sf\u00e2ntul Dosoftei a fost \u00eenaintea timpului s\u0103u \u0219i via\u021ba bisericeasc\u0103 nu a ajuns \u00eenc\u0103 acolo, se num\u0103r\u0103 cinstirea dup\u0103 cuviin\u021b\u0103 a unor sfin\u021bi. \u0218i m\u0103 refer la acel fragment de sinaxar despre c\u0103lug\u0103rii \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi\u021bi din Moldova vremii sale, pe care el \u00eel realizeaz\u0103 \u00een Via\u021ba \u0219i petrecerea sfin\u021bilor<\/em>: \u201eDar\u0103 tocma \u0219i din rum\u00e2ni mul\u021bi sunt carii am \u0219i v\u0103zut via\u021ba \u0219i traiul lor, dar\u0103 nu s-au c\u0103utat, f\u0103r\u0103 numai Daniil de Vorone\u021b \u0219i Rafail de Agapia, i-am s\u0103rutat \u0219i svintele mo\u0219tii.<\/p>\n Apucat-am \u00een zilele noastre p\u0103rin\u021bi nal\u021bi la bun\u0103t\u0103\u021bi \u0219i-n podvig, \u0219i pleca\u021bi la smerenie ad\u00e2nc\u0103: P\u0103rintele Chiriac de Beserecani, gol \u0219i tic\u0103lo\u0219it \u00een munte 60 de ani, \u0219i Chiriac de Tazl\u0103u, Epifanie de Vorone\u021b, Partenie de Agapia. Dar\u0103 Ioan de R\u00e2\u0219ca, arhiepiscopul acel sv\u00e2nt \u0219i minunat, Inochentie de Pobrata \u0219i Istatie! C\u0103 Dumnezeu Sfin\u021bia Sa nici un neam de rodul omenesc pre p\u0103m\u00e2nt nu las\u0103 nepartinic de darul Sfin\u021biei Sale, ce peste to\u021bi au tins mila Sa \u0219-au deschis tuturor u\u0219\u0103 de sp\u0103senie (n.n. m\u00e2ntuire)\u201d.<\/p>\n Din acest fragment de sinaxar, au fost canoniza\u021bi Sf\u00e2ntul Daniil Sihastru \u0219i apoi sfin\u021bii din zona Neam\u021bului, la propunerea Arhiepiscopiei Ia\u0219iului: Chiriac de la Bisericani, Chiriac de la Tazl\u0103u, Rafail \u0219i Partenie de la Agapia \u0219i Sf\u00e2ntul Ioan de la R\u00e2\u0219ca \u0219i Secu. Au r\u0103mas s\u0103 fie trecu\u021bi \u00een calendar Epifanie de la Vorone\u021b \u0219i Inochentie \u0219i Eustatie de la Probota \u2013 o datorie moral\u0103 fa\u021b\u0103 de ei \u0219i fa\u021b\u0103 de cel care ni i-a f\u0103cut cunoscu\u021bi.<\/p>\n \n Elemente privind con\u0219tiin\u021ba identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti a rom\u00e2nilor din diferite principate<\/strong><\/p>\n \u00cen contextul de ast\u0103zi, \u00een care este negat\u0103, uneori auto-negat\u0103, identitatea rom\u00e2neasc\u0103 a rom\u00e2nilor din Republica Moldova, cuvintele Sf. Dosoftei sunt folositoare pentru a \u00een\u021belege c\u0103 demersurile sale nu s-au adresat doar credincio\u0219ilor din Moldova, care erau rom\u00e2ni, ci \u0219i tuturor celorlal\u021bi rom\u00e2ni ortodoc\u0219i, din Tara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Transilvania, pentru c\u0103 identitatea etnic\u0103 comun\u0103 era o certitudine.<\/p>\n Iat\u0103 c\u00e2teva citate:<\/p>\n Traducerea Acatistului N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu \u201ede pe limba slavoneasc\u0103 pre limba rum\u00e2neasc\u0103\u201d este \u201eun dar limbii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d \u0219i sunt tip\u0103rite \u201ec\u0103tre toat\u0103 semin\u021bia rom\u00e2neasc\u0103\u201d; Psaltirea \u201eam t\u0103lm\u0103cit \u0219i am scos-o rum\u00e2ne\u0219te\u201d;<\/p>\n \u00cen Psaltirea \u00een versuri, introduce versurile lui Miron Costin despre originea rom\u00e2nilor \u0219i prezen\u021ba lor \u00een cele trei principate, Moldova, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Transilvania:<\/p>\n \u201eNeamul \u021b\u0103rii Moldovei de unde d\u0103reaz\u0103?<\/p>\n Din \u021bara Italiei \u2014 tot omul s\u0103 creaz\u0103.<\/p>\n R\u0103s\u0103dit-au \u021b\u0103r\u00e2lor ghotarele toate,<\/p>\n Pre siamne ce stau \u00een viaci a s\u0103 vedia poate.<\/p>\n Fliah \u00eent\u0103i apoi Traian au adus pre-aice<\/p>\n Pre str\u0103mo\u0219ii cestor \u021b\u0103ri de neamu cu ferice.<\/p>\n El cu vi\u021ba acestui neam, \u021aara Rum\u0103neasc\u0103<\/p>\n \u00cemplut-au, Ardealul tot, \u0219i (\u021aara) Moldoveneasc\u0103.\u201d<\/p>\n La Dumn\u0103zeiasca Liturghie,<\/em> \u00een Cuv\u00e2nt depreun\u0103 c\u0103tr\u0103 toat\u0103 semin\u021bia rum\u00e2neasc\u0103<\/em>, scrie: \u201eDin c\u00e2t S-au \u00eendurat Dumnez\u0103u de ne-au d\u0103ruit mila Sa, d\u0103ruim \u0219i noi acmu deodat\u0103 acest dar limbii rum\u00e2ne\u0219ti, sv\u00e2nta Liturghie, scoas\u0103 pre limba rum\u00e2neasc\u0103 de pre elieneasc\u0103, de lauda lui Dumenzeu s\u0103-n\u021b\u0103leag\u0103 to\u021b carii nu-n\u021b\u0103leg s\u00e2rbe\u0219te sau eline\u0219te\u201d.<\/p>\n \u00cen 1683, scrie Patriarhului Ioachim al Moscovei cer\u00e2nd h\u00e2rtie de tipar \u0219i spun\u00e2ndu-i c\u0103, pentru aceasta, \u201esf\u00e2nt\u0103 cunun\u0103 vei avea de la Domnul nostru Iisus Hristos pentru neamul Rom\u00e2nilor cre\u0219tini pravoslavnici, m\u00e2ntuindu-i de foamea sufleteasc\u0103 \u0219i s\u0103tur\u00e2ndu-i cu cuv\u00e2ntul care izvor\u0103\u0219te din gura lui Dumnezeu\u201d.<\/p>\n Astfel, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd cerea sprijinul material \u00een afara \u021b\u0103rii, Sf. Dosoftei nu putea avea vreun g\u00e2nd de renun\u021bare \u00een Biseric\u0103 la limba \u0219i con\u0219tiin\u021ba identit\u0103\u021bii etnice rom\u00e2ne\u0219ti, pe care at\u00e2t de mult le-a ajutat s\u0103 devin\u0103 punte c\u0103tre Dumnezeu pentru rom\u00e2ni.<\/p>\n Voi \u00eencheia acest scurt referat cu unul dintre cele 10 puncte despre Sf. Dosoftei, cu care \u00cenaltpreasfin\u021bitul P\u0103rinte Arhiepiscop Calinic a prefa\u021bat cartea \u0219i simpozionul dedicate \u00eemplinirii a 400 de ani de la na\u0219terea sf\u00e2ntului:<\/p>\n \u201e\u0218i-a rostuit via\u021ba \u00een mantia scump\u0103 a smereniei, sub care a rodit \u00eensutit bun\u0103tatea, \u00een\u021belepciunea, milostenia, dreptatea \u0219i iubirea de Dumnezeu \u0219i de semeni.\u201d<\/p>\n Arhim. Dosoftei Dijm\u0103rescu, \n [1]<\/a> Prof. univ. dr. Eugen Munteanu, \u201eDosoftei, primul \u0219i cel mai mare poet rom\u00e2n de p\u00e2n\u0103 la Eminescu\u201d, \u00een Pr. prof. univ. dr. Vasile Nechita, Arhid. lect. univ. dr. Vasile Demiuc (coordonatori), \u00cen slujba credin\u021bei str\u0103mo\u0219e\u0219ti \u0219i a con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale<\/em>, vol. 2, Editura Crimca, Suceava, 2024, p. 25-41.<\/p>\n [2]<\/a> Dosoftei. Psaltirea \u00een versuri, 1673<\/em>, edi\u021bie critic\u0103 de N. A. Ursu, cuv\u00e2nt \u00eenainte de \u00cenalt Prea Sfin\u021bitul Iustin Moisescu, Arhiepiscop al Ia\u0219ilor \u0219i Mitropolit al Moldovei \u0219i Sucevei, Mitropolia Moldovei \u0219i Sucevei, Ia\u0219i, 1974 \u0219i Psaltirea \u00een versuri<\/em>, \u00een Dosoftei. Opere<\/em>, edi\u021bie critic\u0103 de N. A. Ursu, studiu introductiv de Al. Andriescu, Editura Minerva, Bucure\u0219ti, 1978, p. 11-335.<\/p>\n [3]<\/a> Prof. univ. dr. Eugen Munteanu, art. cit.<\/em>, passim.<\/p>\n [4]<\/a> Prof. dr. Zamfira Mihail, \u201eReceptarea scrierilor isihaste \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVII-lea\u201d, \u00een \u201eTeologie \u0219i via\u021b\u0103\u201d, anul XI, nr. 1-7, ianuarie-iulie 2001, p. 152.<\/p>\n [5]<\/a> P.P. Panaitescu, \u00cenceputurile \u0219i biruin\u021ba scrisului \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, Editura Academiei RPR, Bucure\u0219ti, 1965, p. 121-125.<\/p>\n [6]<\/a> Dosoftei. Dumnez\u0103iasca Liturghie<\/em>, edi\u021bie critic\u0103 de N. A. Ursu, studiu introductiv de \u00cenalt Preasfin\u021bitul \u2020 Teoctist, Arhiepiscop al Ia\u0219ilor \u0219i Mitropolit al Moldovei \u0219i Sucevei, Mitropolia Moldovei \u0219i Sucevei, Ia\u0219i, 1980.<\/p>\n [7]<\/a> Prof. univ. dr. Nicolae Fu\u0219tei, \u201eOpera liturgic\u0103 a Mitropolitului Dosoftei al Moldovei\u201d, \u00een Arhid. lect. univ. dr. Vasile Demiuc (coordonatori), \u00cen slujba credin\u021bei str\u0103mo\u0219e\u0219ti \u0219i a con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale<\/em>, vol. 1, Editura Crimca, Suceava, 2024, p. 136.<\/p>\n [8]<\/a> Psaltirea de-n\u021b\u0103les<\/em>, text stabilit \u0219i studiu lingvistic de Mihaela Cobzaru, Casa Editorial\u0103 Demiurg, Ia\u0219i, 2007.<\/p>\n [9]<\/a> Mitropolitul Dosoftei.<\/em> Molit\u0103vnic de-n\u021b\u0103les, Ia\u0219i, 1681<\/em>; ed., studii \u0219i glosar de M\u0103d\u0103lina Ungureanu (coord.), Iosif Camar\u0103, Ana Catan\u0103-Spenchiu, cuv. \u00eenainte de Eugen Munteanu, Editura Universit\u0103\u021bii \u201eAl. I. Cuza\u201d, Ia\u0219i, Editura Mitropolit Iacov Putneanul, Putna, 2024.<\/p>\n [10]<\/a> Prof. univ. dr. Nicolae Fu\u0219tei, art. cit.<\/em>, p. 148.<\/p>\n [11]<\/a> Dosoftei, Via\u0163a \u015fi petrecerea sfin\u0163ilor<\/em>, Ia\u015fi, 1682-1686<\/em>, text \u00eengrijit, not\u0103 asupra edi\u021biei \u0219i glosar de Rodica Fren\u021biu, Editura Echinoc\u021biu, Cluj, 2002.<\/p>\n [12]<\/a> Mad\u0103lina Ungureanu (editor), Dosoftei, Parimiile preste an, Ia\u015fi, 1683<\/em>, Edi\u0163ie critic\u0103, studiu introductiv, not\u0103 asupra edi\u0163iei, note \u015fi glosar de M\u0103d\u0103lina Ungureanu, Ia\u015fi, Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d, 2012.<\/p>\n [13]<\/a> \u2020 Teoctist Ar\u0103pa\u0219u, Arhiepiscop al Ia\u0219ilor \u0219i Mitropolit al Moldovei \u0219i Sucevei, \u201eMitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic rom\u00e2nesc\u201d, \u00een \u00a0Arhid. lect. univ. dr. Vasile Demiuc (coordonatori), \u00cen slujba credin\u021bei str\u0103mo\u0219e\u0219ti \u0219i a con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale<\/em>, vol. 1, p. 47.<\/p>\n [14]<\/a> Prof. univ. dr. Eugen Munteanu, art. cit.<\/em>, p. 34.<\/p>\n
\n<\/em><\/strong>vie\u021buitor al M\u0103n\u0103stirii Putna \u0219i exarh cultural <\/em><\/p>\n